Doi ani de la #Colectiv, una dintre cele mai grave tragedii din România

În urmă cu doi ani, în seara zilei de 30 octombrie, se petrecea una dintre cele mai grave tragedii din România ultimelor decenii: incendiul din clubul „Colectiv” în urma căruia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa. A fost un eveniment şocant, care a traumatizat o ţară întreagă şi care, după doi ani, continuă să aducă durere şi să provoace frustrare: justiţia nu a stabilit niciun vinovat, sunt prea puţine schimbări în bine, prea puţine din lucrurile  care atunci s-au dovedit a fi profund greşite s-au îndreptat. Iar supravieţuitorii şi familiile zecilor de tineri suferă în continuare.

Era 30 octombrie 2015, o seară liniştită de vineri, de la care mulţi aşteptau să deschidă un weekend binemeritat de relaxare după o săptămână de muncă. La clubul bucureştean Colectiv, din str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4, trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Asistau câteva sute de tineri. La un moment dat, în timpul concertului, izbucneşte un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă. Focul se extinde extrem de rapid, prinzând ca într-o capcană tinerii care încercau să-şi facă loc spre ieşirea strâmtă din local.

În cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunţa că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate, în urma incendiului de la clubul Colectiv, reaminteşte Agerpres. Răniţii au fost transportaţi la spitalele Floreasca, Spitalul de Arsuri, Elias, Militar, Sf. Pantelimon, Judeţean Ilfov, Sf. Ioan, Bagdasar-Arseni, Municipal, Colţea, Marie Curie şi Grigore Alexandrescu.

Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate ulterior la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia.În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Între victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului s-au aflat şi membri ai trupei Goodbye to Gravity — basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariştii Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru.În iulie 2017, încă un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit. “Din păcate, a apărut şi cea de-a 65-a victimă în urma incendiului din Colectiv. Este vorba de un băiat, ale cărui traume au continuat, aşa cum continuă în cazul tuturor victimelor din Colectiv — toţi cei care au fost în foc, dar şi părinţii lor — pentru care, din păcate, nu prea mai face nimeni nimic”, a spus la acel moment Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010. Băiatul, a cărui prietenă a murit în incendiul de la Colectiv, s-ar fi sinucis.

A fost declanşată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice “fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016,  fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior, şi Ramona Sandra Moţoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, deşi avea pregătire de specialitate şi avizele necesare, dând dovadă de “gravă neglijenţă”. Acesta nu ar fi luat măsuri de limitare şi de asigurare a perimetrului posibil incandescent şi nici nu a asigurat prezenţa unor extinctoare în imediata apropiere, ceea ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului.

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-a constituit parte civilă în dosar.

Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA au dispus trimiterea în judecată, în dosarul Colectiv, a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti — Ilfov. Ei sunt acuzaţi de DNA de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şi uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

DNA a precizat că, în perioada septembrie 2014 — 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.

Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligaţia “să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii”. “Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (…). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat”, a precizat premierul Victor Ponta.

Tot la 4 noiembrie 2015 şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popesu Piedone, exprimându-şi speranţa că vidul legislativ şi carenţele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor.

La cinci luni de la producerea tragediei, victimele au anunţat, la 28 martie 2016, înfiinţarea “Asociaţiei Colectiv GTG 3010″, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţi şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.

La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti.

La un an şi nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ”Noapte albă la #Colectiv”, mai precis din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineaţa de 31 iulie, ora 8.00, toţi aceia care au dorit să aprindă o lumânare în memoria victimelor incendiului de la Clubul Colectiv au putut să facă acest lucru. Momentul a marcat şi amenajarea spaţiului din Piaţa Bucur unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.

Luni, 30 octombrie 2017, are loc a doua ediţie a #3010 Festival, fondurile şi donaţiile obţinute în urma evenimentului urmând să fie folosite în beneficiul victimelor din Colectiv şi pentru organizarea evenimentului de anul viitor, dorindu-se ca “#3010 Festival” să fie realizat an de an. Demersului Asociaţiei Colectiv GTG 3010 s-au alăturat mai multe formaţii ce vor susţine concerte acustice în seara respectivă: Jinxy Von D’ers, Gray Matters, Breathelast, Days of Confusion, Luna Amară, Coma, Pixels, CCSE, Subcarpaţi. Evenimentul va avea loc la Arenele Romane, cu începere de la ora 18.00.
Sursa: Jurnal.md