Pe Venus nu sunt oceane și nu au fost niciodată și, prin urmare, nu există forme de viață care să necesite apă lichidă.

Privite de la mare distanță, Pământul și Venus par a fi planete gemene: ambele au raze comparabile, atmosfere dense și suprafețe solide. Dar misiunile pe Venus și observațiile cu ajutorul telescoapelor au arătat că condițiile de pe Venus nu sunt comparabile cu cele de pe Pământ și, prin urmare, împiedică existența vieții pe suprafața sa în prezent și anume o presiune enormă, lipsa apei lichide și o temperatură medie de aproximativ 500 °C. În ciuda acestui fapt, timp de decenii, mulți astronomi au admis că nu a fost întotdeauna așa și că apa, și deci viața, ar fi putut exista pe suprafața planetei în trecut, relatează rtvi.com.

Există două ipoteze principale pentru a explica evoluția planetei Venus de la formarea sa acum 4,6 miliarde de ani. Prima sugerează că, inițial, condițiile de pe planetă erau destul de moderate și suficiente pentru a păstra apă lichidă la suprafață, dar efectul de seră exploziv cauzat de vulcanismul puternic a făcut planeta mai fierbinte și mai uscată. A doua ipoteză sugerează că Venus s-a format inițial uscată și fierbinte, iar apa lichidă nu a fost niciodată prezentă pe suprafața sa. Cum a fost de fapt, până de curând a fost imposibil de spus, spre deosebire de Marte, unde s-au păstrat urme ale rezervoarelor antice, suprafața lui Venus a fost reînnoită în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani și nu a păstrat urme ale istoriei geologice antice.

Pentru a răspunde la această întrebare, oamenii de știință conduși de Tereza Constantinou de la Universitatea Cambridge au decis să evalueze rata la care moleculele de apă, dioxid de carbon și sulfură de carbon sunt descompuse în atmosfera planetei Venus. Deoarece vulcanismul pe Venus continuă, iar aceste substanțe sunt reaprovizionate în atmosferă pe seama vulcanilor, astfel este posibilă analiza compoziției interne a interiorului planetei. Pentru a rezolva problema, oamenii de știință au folosit un model numeric ARGO, care calculează mai mult de 6.600 de reacții termochimice și fotochimice în atmosferă, inclusiv molecule pe bază de oxigen, carbon, hidrogen, sulf, sodiu, clor și altele.

Se știe că pe Pământ, cea mai mare parte (96%) a emisiilor vulcanice este reprezentată de vapori de apă. Calculele au arătat că pe Venus, apa nu reprezintă mai mult de 6% din emisiile vulcanice. Aceasta înseamnă că interiorul său, adică sursa magmei care eliberează gazele vulcanice, este extrem de uscat. „Aceste rezultate indică faptul că Venus cel mai probabil nu a avut niciodată condiții potrivite pentru condensarea oceanelor”, concluzionează oamenii de știință, care adaugă că de aici rezultă imposibilitatea existenței unor forme de viață bazate pe apă lichidă pe planetă în trecut. „Nu vom ști cu siguranță dacă Venus poate susține viața până când nu vom trimite sonde spre ea la sfârșitul acestui deceniu. Dar având în vedere că probabil nu a avut oceane, este greu de imaginat că Venus va găzdui vreodată forme de viață asemănătoare Pământului, care au nevoie de apă lichidă”, a explicat Constantinou.

Cu toate acestea, există cel puțin o concluzie pozitivă a acestui studiu. Oamenii de știință sunt încrezători că exoplanetele asemănătoare lui Venus ar trebui excluse din candidații pe care oamenii de știință preconizează să găsească viață în viitor.

Sursa: point.md