ȘTIRI

Mulți oameni se bazează pe cafea ca pe o sursă zilnică de energie. Cercetările recente arată că această băutură preferată poate oferi mai mult decât doar un impuls de cofeină.

Potrivit cercetătorilor, consumul regulat de cafea poate contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă, informează focus.ua.

Într-o cercetare amplă, coordonată de Universitatea Coimbra din Portugalia, au fost analizate 85 de studii anterioare care au implicat participanți din diverse regiuni, inclusiv Europa, America, Australia și Asia. Analiza a investigat legătura dintre cafea și starea de sănătate și mortalitatea. Rezultatele au arătat că consumul a aproximativ trei căni de cafea pe zi poate prelungi viață unei persoane cu aproximativ 1,84 ani. Mai mult, consumul regulat de cafea este asociat cu o creștere a „perioadei de sănătate” — timpul petrecut fără boli grave. „Recomandările clinice tradiționale nu iau întotdeauna în considerare rolul cafelei în îmbătrânirea sănătoasă”, subliniază Rodrigo Cunha, neurolog la Universitatea Coimbra. „Revizuirea noastră evidențiază cum consumul moderat și regulat de cafea poate contracara potențial mecanismele biologice legate de îmbătrânire, reducând riscurile de apariție a tulburărilor și a bolilor asociate.”

Cercetătorii au luat în considerare mai multe variabile, cum ar fi tipurile de cafea, datele demografice ale participanților și durata studiului, recunoscând că preferințele individuale pot varia. Deși cafeaua în sine nu reprezintă o soluție miraculoasă, rezultatele cercetărilor sugerează o legătură pozitivă între consumul de cafea și îmbunătățirea stării de sănătate. Echipa a analizat indicatori cheie, cum ar fi inflamația și metabolismul, luând în considerare factori precum fumatul și consumul de alcool.

Cercetătorii consideră că consumul regulat de cafea poate ajuta la menținerea funcțiilor musculare, cardiovasculare, mentale și imunitare. De asemenea, au descoperit o legătură inversă între consumul de cafea și prevalența bolilor legate de vârstă, inclusiv bolile cardiovasculare, problemele respiratorii, accidentele vasculare cerebrale, anumite tipuri de cancer, diabetul, demența, depresia și slăbiciunea.

Deși rezultatele studiului nu stabilesc o relație cauzală directă, acestea sunt în concordanță cu concluziile anterioare care indică un rol potențial al cafelei în sănătatea inimii și longevitate. Cunha a subliniat importanța analizei și a adăugat: „Devine din ce în ce mai important să studiem intervențiile dietetice care pot permite oamenilor să trăiască nu doar mai mult, ci și mai sănătos”.

Sursa: point.md

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) vine cu noi precizări despre pericolul ascuns din farfurie. Mii de oameni mor inutil în fiecare an, din cauza consumului ridicat al celui mai consumat condiment din lume.

OMS recomandă ca adulții să consume mai puțin de 5 g de sare pe zi. Precizăm că un „adult britanic consumă în medie 8,4 g de sare în fiecare zi”. Concret, asta înseamnă cu 40 % peste nivelul maxim recomandat în Regatul Unit și cu aproape 70 % peste recomandarea OMS, potrivit The Guardian. „Consumul excesiv de sare este legat de tensiunea arterială ridicată, iar hipertensiunea arterială este principala cauză a atacului de cord și a accidentului vascular cerebral. Mii de oameni din Marea Britanie mor inutil în fiecare an, din cauza consumului ridicat de sare”, a declarat „Action on Salt”-un grup de specialiști preocupați de sare și de efectele acesteia asupra sănătății.

Efectele ascunse ale consumului de sare

Spre deosebire de zahăr, care poate provoca carii dentare, creștere în greutate, probleme ale pielii și schimbări de dispoziție, „efectele consumului de sare sunt ascunse”. „Nu există simptome vizibile sau efecte secundare. Se crede că există 5 milioane de oameni cu hipertensiune arterială nediagnosticată în Marea Britanie. Este o bombă cu ceas”, spune Sonia Pombo, liderul campaniei Action on Salt și cercetător la Universitatea Queen Mary din Londra.

Pericolele excesului de sare sunt cunoscute de mult timp, iar cele mai mari surse de sare, în ordine, sunt slănina, preparatele gata, brânzeturile tip cheddar, pizza, supa, șuncă, untul sărat/tartinajul, cârnații, cerealele pentru micul dejun, biscuiții, chipsurile de cartofi.

Alimente surprinzător de sărate

Tracy Parker, medic dietetician, spune că alte alimente surprinzător de sărate sunt creveții congelați, legumele conservate (multe sunt în apă cu sare) și prăjiturile ambalate. „Citiți eticheta pentru a compara produse asemănătoare și alegeți-le pe cele care au un conținut scăzut de sare”, spune dr. Parker.

Alimente cu conținut ridicat de sare

Alte produse cu conținut ridicat de sare pot fi alimentele afumate (carne, pește, brânză, tofu); sosuri și condimente precum ketchup, sos de soia, sosuri de salată și granule de sos; hamsii si măsline, in special cele în saramură, alimente fermentate și murate. Problema este că mâncarea sărată este delicioasă. „Sarea este un potențiator natural de aromă”, spune Sarkar.

Există și câteva vești bune, susține dr. Parcher: „Papilele noastre gustative se pot adapta la mai puțină sare. Cheia este să nu renunțăm la sare. Trebuie să vă reeducați papilele gustative treptat. Aveți răbdare și acordați-vă între trei și cinci săptămâni pentru a vă adapta”.

Potrivit unui studiu din 2024, persoanele care nu adaugă niciodată sare la mese au cu 18% mai puține șanse de a dezvolta o afecțiune cardiacă.

Sursa: paranteze.md

Oamenii de știință au descoperit, în același loc din Kenya, pe malul lacului Turkana, urmele a două specii de hominizi. În plus, ambele sunt vechi de 1,5 milioane de ani, fiind făcute nu doar în aceeași perioadă de timp, dar posibil chiar ”la câteva ore distanță„, după cum spun oamenii de știință.

Mai mult, e posibil chiar ca reprezentanții celor două specii să se fi intersectat, susține Craig Feibel, unul dintre autorii studiului și profesor la Departamentul de Științe ale Pământului și Planetare și la Departamentul de Antropologie din cadrul Școlii de Arte și Științe Rutgers.

În acea vreme, acolo era o savană plină de animale sălbatice. Urmele au fost găsite în 2021, iar primele concluzii încep să apară acum, după ce au fost analizate folosindu-se tehnologii de imagistică 3D de ultimă oră, scrie EurekAlert. Este vorba despre primul exemplu de două seturi de amprente de hominid făcute aproximativ în același timp pe malul unui lac antic. Descoperirea, publicată în Science, oferă dovezi clare că diferite specii de hominizi au trăit simultan în timp și spațiu, suprapunându-se în timp ce se sustrăgeau prădătorilor și înfruntau provocările legate de asigurarea hranei în siguranță în peisajul african antic.

Descoperirea întărește ideea că aceste două specii umane au coexistat. Conform înregistrărilor fosile, Homo erectus, un strămoș direct al oamenilor, a persistat timp de încă 1 milion de ani. Paranthropus boisei, însă, a dispărut în următoarele câteva sute de mii de ani. Oamenii de știință nu știu de ce.

Sursa: spotmedia.ro

Queijo de Ovelha Amanteigado, care este o brânză moale de oaie, a fost desemnată câștigătoarea anului 2024 la un concurs pentru cea mai bună brânză din lume.

În cadrul evenimentului „World Cheese Awards”, care a fost cel mai mare de la înființarea sa în 1988, au fost aduse 4 786 de brânzeturi din 47 de țări. Acesta s-a desfășurat în orașul portughez Viseu, unde brânzeturile au fost examinate de 240 de experți adunați din întreaga lume, relatează CNN. Brânza, produsă de Quinta do Pomar, cu 10 angajați, din Soalheira, Portugalia, a obținut cel mai mare punctaj din 14 finaliști care au inclus nu mai puțin de cinci brânzeturi elvețiene, plus articole din Brazilia, Statele Unite, Norvegia, Italia, Germania și Spania.

Făcut cu cheag vegetarian creat din ciulini, câștigătorul de anul acesta este descris ca fiind o brânză lipicioasă, lucioasă, untoasă, cu o amărăciune ierboasă, care este de obicei servită după ce sunt tăiate marginile, cu lingura în centru. „Este destul de echilibrat, voluptuos”, a spus exportatorul portughez de brânză Manuel Maia, care a făcut parte din juriu.
„Este o combinație cu adevărat sublimă de proteine și grăsimi. Este cu adevărat o brânză fantastică”.

În urma unui spectacol susținut de toboșari locali, echipe de experți au fost repartizate la 104 mese din sala principală din arena Pavilhão Multiusos de Viseu, fiecare gustând aproximativ 40 de brânzeturi de toate formele, culorile, mărimile, vârstele și texturile. Adunarea a mii de brânzeturi la temperatura camerei într-o încăpere produce inevitabil o aromă intensă. „Este foarte puternic”, așa a descris John Farrand, directorul general al The Guild of Fine Food, organizatorul concursului din Marea Britanie, atmosfera de la eveniment.

Pentru a permite micilor producători să aducă marfa lor, au fost înființate 20 de puncte de colectare în întreaga lume în țări precum India, Australia, Brazilia, Columbia și Ucraina. Unele brânzeturi călătoresc mai bine decât altele. În edițiile când evenimentul a avut loc în Spania în 2021 și în Norvegia în 2023, au fost desemnate câștigătoare produse locale, însă, de obicei, localnicii nu câștigă. „Dar aș dori să precizez că au fost mulți ani când o brânză din altă parte a câștigat”, a spus John Farrand.

Anul trecut, concursul a fost câștigat de Nidelven Blå, o brânză veche, cremoasă, albastră, semisolidă, din lapte de vacă, produsă de Gangstad Gårdsysteri din Norvegia. În 2022, un gruyère elvețian a luat premiul principal.

Deși există și alte competiții internaționale, World Cheese Awards pretinde a fi cea mai mare de acest gen, atrăgând înscrieri de la producători mari și mici din întreaga lume.

Sursa: ziarulnational.md

Pe 3 decembrie, Voltaj a sărbătorit la Sala Palatului 25 de ani de activitate. Formația a oferit un show electrizant celor 4000 de fani veniți la concert. Printre invitații speciali s-au numărat Feli și Cristi Minculescu.

Peste 4000 de fani au fost prezenți la un show plin de energie și emoție. Evenimentul s-a bucurat de o producție spectaculoasă, setlistul conținând piese emblemă ale formației, dar și melodii noi, interpretate alături de invitați surpriză. De la prima până la ultima melodie, publicul nu a stat jos o clip, toți cei din sală cântând, dansând și trăind fiecare moment, într-o adevărată sărbătoare a muzicii.

Călin Goia: „Am fost copleșiți! Le mulțumim (fanilor) că ne sunt alături de un sfert de veac”

Printre invitații care au urcat pe scenă alături de Voltaj s-au numărat: corul Voltaj Academy, fetele de la Amadeus, solista Feli și legendarul Cristi Minculescu de la trupa Iris. Momentul cel mai emoționant al serii a fost atunci când Minculescu a invitat publicul să cânte „La mulți ani” trupei Voltaj, un gest care a stârnit o reacție puternică din partea celor 4000 de oameni prezenți.

„A fost o petrecere de 25 de ani absolut superbă, cu energie, emoție și o sală plină de oameni frumoși și gălăgioși, exact așa cum ne plac nouă. Am fost copleșiți! Și le mulțumim că ne sunt alături de un sfert de veac”, spune Călin Goia.

 

De-a lungul timpului, Voltaj a lansat hituri precum „Pic, pic”, „Dă vina pe Voltaj”, „Și ce”, „Meci de box”, „Mi-e dor de”, care au adunat zeci de milioane de vizualizări pe YouTube. În februarie 2020, trupa a cucerit inimile fanilor cu „Doar pentru ea”, o declarație de dragoste pusă pe note muzicale, iar de 1 iunie trupa a lansat „Copile”, o piesă prin care trebuie să ne amintim cu toții că suntem copii și că ne putem bucura la fel ca cei mici. Între 3 și 5 decembrie 2021, Voltaj a susținut mai multe concerte atât în Toronto, cât și în Montreal, iar de Crăciun a lansat „Anotimpuri”, o colaborare cu Vali Sterian, regretatul muzician, cântăreț și compozitor român de muzică folk și rock.

Sursa: infomusic.ro

O mâncare simplă, care a devenit o moștenire a civilizațiilor agricole. Galbenă, moale și aburindă, un aliment unic, bogat în istorie, un simbol al prezentului și al trecutului.

Considerată mâncare a țăranilor, mămăliga, polenta în italiană, o mâncare strâns legată de evoluția omului, dar și o oglindă a condițiilor vieții societății, astăzi reprezintă o specialitate gastronomică rafinată.

Mămăliga a fost dintotdeauna o hrană transversală, pe care toată lumea o place. Din punct de vedere istoric,  pe timp de războaie și foamete, devine hrana celor săraci, redescoperită ca o sursă economică de calorii, chiar dacă nu are elemente nutritive, în special vitamine: în variațiile sale infinite, este patrimoniul comun al oricărei civilizații de pe terra, ca o formă primară și arhaică de subzistență.

Dar cum este posibil, că un fel de mâncare, care a fost întotdeauna legată de foamete, secete și boli, de o hrană săracă, prin definiție, a devenit o  mâncare de sărbători, ca aici, în Moldova? Este o chestiune, care se referă la masă ca la o tradiție, ca o atitudine. Gustul mămăligii ca aliment simplu, depozitar al unei cunoașteri vechi și puternic identitare, este un fir conectat la un presupus sistem de valori al trecutului nostru, la înțelepciunea populară și, nu în ultimul rând, la memoria, chiar dacă numai viscerală, de a putea umple ușor burta.

Cunoscut încă de la civilizațiile antice (Maya, Aztecii), porumbul a fost importat în Europa după descoperirea Americii, dar doar în anii 1600 este răspândit pe scară largă în regiunile balcanice, pe timpul Imperiului Otoman, de unde, probabil, a și câștigat titlul de „grâu turcesc”. O altă ipoteză credibilă afirmă că, după ce a fost importat în Spania din Lumea Nouă, la sfârșitul secolului al XV-lea și cultivat pentru prima dată în Andaluzia de către țăranii arabi, care au rămas în acea țară, a fost adus și început să se cultive de ei în Turcia. Republica Marinară italiană, care avea relații de comerț cu Turcia, l-a adus înapoi în Europa și tocmai din acest motiv a fost numit „grâu turcesc”.

Vor trebui să treacă două sute de ani de la introducerea sa în Occident, pentru ca noul „grâu” să fie acceptat de fermierii europeni, „datorită” foametei dezastruoase, care va biciui aceste popoare, compensând grâul cu porumbul, care necesită mai puțină grijă și cu un randament foarte mare, în comparație cu alte cereale. Ascensiunea lui crescu într-un mod necontrolat, trecând de la grădini la țară, pentru a schimba definitiv geografia. Și pentru un simplu motiv: foamea. Acest secol a fost, de fapt, marcat de o serie ciclică de foamete extraordinară. Porumbul era o soluție optimă, un produs nou și a fost folosit pentru o utilizare antică.

Bucătăria moldovenească este strâns legată de produsele pământului și se poate mândri cu o gamă apreciabilă de arome și gusturi, care fac din gastronomie o artă bogată și variată. Dragostea pentru mămăligă a poporului moldav este o iubire de lungă durată: în această perioadă foarte lungă s-a stabilit între ei o relație de dependență, că doar sărăcia și foametea nu sunt suficiente pentru a o explica, așa că a fost atinsă și sfera sentimentelor.

În 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker citează mămăliga în romanul său, inspirat de Vlad al III-lea al Țării Românești: „…Pentru micul dejun încă boia, un fel de terci de porumb, numit mămăligă și vinete umplute cu carne tocată…”. Și este chiar curios faptul că numele de „mămăligă” amintește de „meliga”, un biscuit tipic din Piemonte, făcut din făină de porumb.

Rețeta cu arome străvechi este foarte răspândită în tradiția culinară a Moldovei: ingredientele sunt foarte simple, fiind nevoie doar de făină de porumb, apă și sare. Este pregătită, în mod tradițional, într-un vas de fontă, numit ceaun,  pentru a obține în final un produs de forma unei cupole sau a unui soare galben pe platou.

Minunată pentru scrob, pentru pește prăjit cu mujdei, dar îmbinația ideală este mămăliga cu friptură sau cu alte bucate din carne.

Sursa: sinteza.org

Peste 80 de tablouri, printre care capodopere ale lui Salvador Dali, Andy Warhol, Christo şi Giorgio de Chirico, confiscate mafiei, sunt expuse începând de marţi la Palazzo Reale din Milano, salvate de detectivii care urmăresc banii murdari, notează news.ro.

„Opere care erau destinate să rămână îngropate în circuitele crimei organizate sunt în sfârşit restituite comunităţii, asumându-şi un rol simbolic de rezistenţă la crimă”, a explicat prefectul Maria Rosaria Lagana.

Din septembrie, Lagana conduce Agenţia naţională pentru administrarea bunurilor confiscate de crima organizată, care oferă o platformă care permite cumpărătorilor să aleagă bunuri confiscate, inclusiv maşini de curse Ferrari sau Harley-Davidson. În timp ce acestea din urmă sunt scoase la licitaţie şi puse la dispoziţia oricui, unele dintre proprietăţi, cum ar fi apartamente, case şi terenuri agricole, sunt oferite gratuit organismelor publice şi ONG-urilor.

În ceea ce priveşte operele expuse la Milano, „acestea sunt bunuri care, evident, ar fi putut fi vândute, dar s-a ales păstrarea lor în muzee, deoarece au o valoare semnificativă”, a declarat Lagana pentru AFP. „Este o renaştere pentru aceste opere. Este un fel de a le scoate din pământ, ca arheologii, pentru a le expune în locuri unde toată lumea le poate vedea”, a considerat ea.

Expoziţia „SalvArti, de la confiscări la colecţii publice” conţine mai mult de douăzeci de lucrări confiscate în 2016 de la un şef al ‘Ndrangheta, puternica mafie calabreză.

În mica sală dedicată operelor confiscate de tribunalul din Reggio Calabria, o litografie în cerneală indiană cu „Romeo şi Julieta” a pictorului suprarealist spaniol Salvador Dali (1904-1989) stă lângă „Piazza d’Italia”, un splendid ulei pe pânză al maestrului italian Giorgio de Chirico (1888-1978). Pereţii sunt tapetaţi cu tăieturi de presă care documentează aceste confiscări spectaculoase, iar înregistrările video ale poliţiei financiare din Reggio Calabria sunt difuzate la intrarea în expoziţie.

Alte aproximativ şaizeci de tablouri provin dintr-o confiscare ordonată de tribunalul din Roma în 2013, ca parte a unei fraude gigantice legate de o reţea internaţională de spălare de bani. Printre acestea se numără o serigrafie a papei a artistului american Andy Warhol (1928-1987) intitulată „Summer Art in the Parks” şi litografia „Wrapped Venus” de Christo (1935-2020) pentru Villa Borghese la Roma. „Creativitatea şi frumuseţea artei eliberate din mâinile infractorilor este propusă pentru viziunea colectivă de a promova cultura, stimulând în acelaşi timp conştientizarea naturii insidioase a flagelului mafiot”, a rezumat Lagana.

Mafia foloseşte operele de artă furate ca monedă de schimb în traficul de droguri şi de arme. Unul dintre cele mai mediatizate furturi a fost cel al „Naşterii cu Sfântul Francisc şi Sfântul Laurenţiu”, un tablou de Caravaggio furat din oratoriul San Lorenzo din Palermo în 1969 şi căutat de atunci.

Expoziţia, la care intrarea este liberă, va fi deschisă până la 26 ianuarie la Palazzo Reale din Milano, înainte de a se muta la Palazzo della Cultura din Reggio Calabria, în perioada 8 februarie-27 aprilie.

Sursa: safenews.md

Pe Venus nu sunt oceane și nu au fost niciodată și, prin urmare, nu există forme de viață care să necesite apă lichidă.

Privite de la mare distanță, Pământul și Venus par a fi planete gemene: ambele au raze comparabile, atmosfere dense și suprafețe solide. Dar misiunile pe Venus și observațiile cu ajutorul telescoapelor au arătat că condițiile de pe Venus nu sunt comparabile cu cele de pe Pământ și, prin urmare, împiedică existența vieții pe suprafața sa în prezent și anume o presiune enormă, lipsa apei lichide și o temperatură medie de aproximativ 500 °C. În ciuda acestui fapt, timp de decenii, mulți astronomi au admis că nu a fost întotdeauna așa și că apa, și deci viața, ar fi putut exista pe suprafața planetei în trecut, relatează rtvi.com.

Există două ipoteze principale pentru a explica evoluția planetei Venus de la formarea sa acum 4,6 miliarde de ani. Prima sugerează că, inițial, condițiile de pe planetă erau destul de moderate și suficiente pentru a păstra apă lichidă la suprafață, dar efectul de seră exploziv cauzat de vulcanismul puternic a făcut planeta mai fierbinte și mai uscată. A doua ipoteză sugerează că Venus s-a format inițial uscată și fierbinte, iar apa lichidă nu a fost niciodată prezentă pe suprafața sa. Cum a fost de fapt, până de curând a fost imposibil de spus, spre deosebire de Marte, unde s-au păstrat urme ale rezervoarelor antice, suprafața lui Venus a fost reînnoită în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani și nu a păstrat urme ale istoriei geologice antice.

Pentru a răspunde la această întrebare, oamenii de știință conduși de Tereza Constantinou de la Universitatea Cambridge au decis să evalueze rata la care moleculele de apă, dioxid de carbon și sulfură de carbon sunt descompuse în atmosfera planetei Venus. Deoarece vulcanismul pe Venus continuă, iar aceste substanțe sunt reaprovizionate în atmosferă pe seama vulcanilor, astfel este posibilă analiza compoziției interne a interiorului planetei. Pentru a rezolva problema, oamenii de știință au folosit un model numeric ARGO, care calculează mai mult de 6.600 de reacții termochimice și fotochimice în atmosferă, inclusiv molecule pe bază de oxigen, carbon, hidrogen, sulf, sodiu, clor și altele.

Se știe că pe Pământ, cea mai mare parte (96%) a emisiilor vulcanice este reprezentată de vapori de apă. Calculele au arătat că pe Venus, apa nu reprezintă mai mult de 6% din emisiile vulcanice. Aceasta înseamnă că interiorul său, adică sursa magmei care eliberează gazele vulcanice, este extrem de uscat. „Aceste rezultate indică faptul că Venus cel mai probabil nu a avut niciodată condiții potrivite pentru condensarea oceanelor”, concluzionează oamenii de știință, care adaugă că de aici rezultă imposibilitatea existenței unor forme de viață bazate pe apă lichidă pe planetă în trecut. „Nu vom ști cu siguranță dacă Venus poate susține viața până când nu vom trimite sonde spre ea la sfârșitul acestui deceniu. Dar având în vedere că probabil nu a avut oceane, este greu de imaginat că Venus va găzdui vreodată forme de viață asemănătoare Pământului, care au nevoie de apă lichidă”, a explicat Constantinou.

Cu toate acestea, există cel puțin o concluzie pozitivă a acestui studiu. Oamenii de știință sunt încrezători că exoplanetele asemănătoare lui Venus ar trebui excluse din candidații pe care oamenii de știință preconizează să găsească viață în viitor.

Sursa: point.md

Persoanele cu sănătatea mintală precară sunt mai predispuse să navigheze pe Internet în căutare de conținut negativ, iar acest lucru le agravează simptomele, arată un nou studiu.

Conform cercetării publicate de jurnalul Nature Human Behaviour, relația dintre sănătatea mintală precară și comportamentul online este cauzală și bidirecțională.

Cercetătorii de la UCL (Anglia) au dezvoltat un instrument sub formă de extensie pentru browser, care le adaugă „etichete de conținut” paginilor web, similare etichetelor nutriționale de pe alimente. Aceste etichete sunt concepute pentru a-i ajuta pe utilizatori să ia decizii mai sănătoase și mai bine informate legat de conținutul pe care îl accesează, punând accent pe impactul emoțional al acestuia, precum și pe caracterul informativ.

Peste 1.000 de participanți la studiu au răspuns la întrebări despre sănătatea lor mintală și au împărtășit istoricul lor de navigare online cu cercetătorii.

Cei care au fost expuși la conținut negativ au raportat o stare de spirit mai proastă ulterior, demonstrând un efect cauzal al conținutului negativ asupra dispoziției. De asemenea, când li s-a permis să navigheze liber ulterior, aceștia au ales să acceseze din nou mai mult conținut negativ, ceea ce confirmă relația bidirecțională: conținutul negativ afectează dispoziția, iar o dispoziție agravată stimulează consumul de conținut negativ, scrie Eurek Alert. „Aceste rezultate contribuie la dezbaterea continuă privind relația dintre sănătatea mintală și comportamentul online. Majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat pe cantitate, cum ar fi timpul petrecut pe ecran sau frecvența utilizării rețelelor sociale, ceea ce a dus la concluzii mixte. În schimb, noi ne concentrăm pe tipul de conținut accesat și descoperim că tonul emoțional al acestuia este legat cauzal și bidirecțional de sănătatea mintală și de dispoziție”, a declarat Christopher Kelly, doctorand și coautor al studiului, din partea aceleiași instituții.

Pentru a verifica dacă o intervenție poate influența alegerile de navigare și îmbunătăți starea de spirit, cercetătorii au desfășurat un alt studiu. Au adăugat etichete de conținut în rezultatele unei căutări pe Google, indicând dacă fiecare rezultat ar putea îmbunătăți starea de spirit, ar putea să o agraveze sau nu ar avea niciun impact. Participanții au fost mai predispuși să aleagă site-urile pozitive etichetate drept benefice pentru starea lor de spirit, iar cei care au accesat astfel de site-uri au raportat ulterior o dispoziție mai bună.

„Suntem obișnuiți să vedem etichete pe produsele alimentare care oferă informații nutriționale precum zahăr, calorii sau proteine, ajutându-ne să luăm decizii mai informate despre alimentație. O abordare similară i-ar putea fi aplicată conținutului pe care îl consumăm online, oferindu-le oamenilor posibilitatea de a face alegeri mai sănătoase”, a concluzionat prof. Sharot.

Sursa: spotmedia.ro

Trupa Snow Patrol va face cunoștință cu melomanii români în vara lui 2025, cu ocazia Summer Well Festival. Este primul headliner anunțat de organizatori.

Fanii Snow Patrol au motive de bucurie. Trupa irlandezo-scoțiană va ajunge în premieră în țara noastră cu ocazia celei de-a 14-a ediții Summer Festival. Evenimentul va avea loc în perioada 8-10 august 2025, pe Domeniul Știrbey din Buftea.

Formația are o istorie de 30 de ani. Între 1994 și 1996, s-a intitulat Shrug și a fost înființată de Gary Lightbody, Mark McClelland și Michael Morrison. Tinerii obișnuiau să susțină concerte la Universitatea de Dundee și în pub-uri locale. Au lansat și un EP care se numește „The Yogurt vs. Yogurt Debate”.

În 1996, și-au schimbat numele în Polarbear pentru a evita confuzia cu alte grupuri care aveau aceeași denumire. Schimbările au continuat cu plecarea din trupă a toboșarului Michael Morrison. A fost înlocuit de Jonny Quinn. La mijlocul anului 1997, Polarbear a lansat un EP cu trei piese – „Starfighter Pilot”. Tot în același an, Polarbear a devenit Snow Patrol. Motivul? O nouă confuzie de nume stabilită între artiștii despre care vorbim și o formație al cărei lider era Eric Avery, fostul basist din Jane’s Addiction.

Iată că a treia denumire le-a purtat noroc muzicienilor, iar Snow Patrol s-a aflat pe buzele ascultătorilor mulți ani și va continua să o facă. După discurile „Songs For Polarbears” și „When It’s All Over We Still Have to Clear Up”, trupa a atins succesul internațional cu „Final Straw”, cel de-al treilea album de studio.

n 2005, McClelland a părăsit trupa și a fost înlocuit de Paul Wilson. Următorul album de studio, „Eyes Open”, ce conține hit-ul „Chasing Cars”, a consolidat poziția trupei Snow Patrol în industria muzicală internațională. Mai mult, discul a ocupat locuri fruntașe în topurile muzicale și s-a bucurat de vânzări serioase.

Discografia Snow Patrol a fost completată de „A Hundred Million Suns” (2008), „Fallen Empires” (2011), „Wildness” (2018) și cel mai proaspăt, „The Forest Is the Path”, lansat în septembrie 2024. Jonny Quinn și Paul Wilson au părăsit grupul în 2023. În prezent, Snow Patrol este formată din solistul Gary Lightbody, singurul membru din formula originală, Nathan Connolly (chitară, backing vocals) și Johnny McDaid (clape, chitară, backing vocals).

Despre festivalul Summer Well

Summer Well surprinde în fiecare an cu momente de neuitat, un spațiu feeric și un lineup cu nume mari, dar și cu nume up & rising pe care le descoperi pentru prima dată pe scena din Buftea. Fiecare detaliu continuă misiunea Summer Well începută în 2011, și anume, să aducă pe scenele sale cei mai relevanți artiști ai momentului, construind totodată un festival ca o vacanță.

Abonamentele pentru cea de-a 14-a ediție Summer Well se găsesc online, la prețul de 375 lei (+ taxe).

Sursa: infomusic.ro