ȘTIRI

Serialul „Harry Potter”, ce va fi difuzat pe HBO, și-a dezvăluit protagoniștii. Peste 30.000 de copii au participat la audiții, însă doar trei norocoși au primit rolurile lui Harry Potter, Hermione Granger și Ron Weasley.

Dominic McLaughlin va juca rolul lui Harry Potter, Arabella Stanton o va interpreta pe Hermione Granger, iar Alastair Stout va deveni Ron Weasley. Aceștia vor fi protagoniști într-o epopee TV care se va întinde pe cel puțin un deceniu. Daniel Radcliffe, Emma Watson și Rupert Grint au făcut același lucru pentru franciza de filme „Harry Potter”.

Cei trei se pregătesc de filmările ce vor debuta în această vară la studiourile Warner Bros. Leavesden, primul sezon al serialului urmând să fie difuzat în 2026. Toți sunt relativ nou-veniți în lumea televiziunii. Dominic McLaughlin se găsește în distribuția viitorului serial „Gifted” de pe BBC, în timp ce Arabella Stanton a jucat-o pe Matilda în reprezentațiile musical-ului „Matilda” de pe West End. Spre deosebire de McLaughlin și Stanton, Alastair Stout nu are în portofoliul actoricesc decât o scurtă apariție într-o reclamă la brand-ul de cartofi Albert Bartlett.

Pentru că universul „Harry Potter” este cu adevărat legendar, presiunea de a găsi cei mai potriviți actori pentru Harry, Ron și Hermione a fost mare. Peste 30.000 de actori au dat audiții pentru rolurile principale, de la deschiderea castingului, din toamna anului trecut.

Procesul de a găsi trio-ul magic a durat luni întregi. Directoarea de casting, Lucy Bevan, a deschis invitația copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani, cu locuința în Marea Britanie și Irlanda. Castingul s-a dorit a fi inclusiv și divers, fără a ține cont de etnie, sex, dizabilitate, rasă, orientare sexuală și identitate de gen. Una dintre probele pentru audiții a fost ca participanții să trimită două videoclipuri, în unul interpretând o povestire scurtă sau o poezie, iar în al doilea spunând câte ceva despre ei înșiși, precum și despre un membru al familiei, un prieten sau un animal de companie de care sunt deosebit de apropiați.

„După o căutare extraordinară condusă de directoarele de casting Lucy Bevan și Emily Brockmann, suntem încântați să anunțăm că i-am găsit pe Harry, Hermione și Ron. Este o plăcere să observi talentul acestor trei actori speciali și abia așteptăm ca lumea să fie martoră la magia lor împreună pe ecran. Am dori să le mulțumim tuturor zecilor de mii de copii care au dat audiții. A fost o adevărată plăcere să descoperim multitudinea de tinere talente”, au declarat producătorul Francesca Gardiner și producătorul și regizorul Mark Mylod.

Alte confirmări în ceea ce privește distribuția serialului sunt: John Lithgow în rolul lui Albus Dumbledore, Janet McTeer drept Minerva McGonagall, Paapa Essiedu ca Severus Snape, Nick Frost în rolul lui Rubeus Hagrid, Luke Thallon este Quirinus Quirrell și Paul Whitehouse îl joacă pe Argus Filch.

Seria „Harry Potter” este scrisă și produsă executiv de Francesca Gardiner (Succession), care este și showrunner, în timp ce Mark Mylod va regiza mai multe episoade. Autoarea cărților „Harry Potter”, J.K. Rowling, este producător executiv și consultant creativ.

Sursa: infomusic.ro

Cercetătorii chinezi au dezvoltat un sistem care poate ajuta vederea în condiții de lumină slabă, de exemplu, noaptea. Soluția nu necesită sursă de energie și este suficient de mică pentru a putea fi plasată direct pe ochi, constând, practic, în niște lentile smart.

Este vorba despre niște lentile de contact foarte moi, asemănătoare celor folosite zi de zi de către milioane de oameni. Numai că acestea includ niște nanoparticule capabile să transforme lumina, fotonii infraroșii, dintr-un spectru invizibil pentru om, respectiv între aproximativ 800 și 1600 de nanometri, într-o lumină vizibilă pentru noi, respectiv între 380 și 750 de nanometri, scrie Live Science.

Lentilele, care au fost testate atât pe animale, cât și pe oameni, practic activează vederea în infraroșu, permițând ochiului să detecteze lungimi de undă invizibile în mod obișnuit.

De Ziua Copilului, între 30 mai și 1 iunie, Parcul Tei devine centrul veseliei pentru cei mici și familiile lor. Delia, Nicole Cherry și Smiley vor concerta, festivalul incluzând în program și ateliere creative, karaoke și activități în natură.

Primăria Sector 2 si Centrul Cultural Mihai Eminescu transformă Parcul Tei într-un tărâm magic de joacă, distracție și muzică pentru toți copiii. Între 30 mai și 1 iunie, se deschid porțile unui festival dedicat celor mici. Printre atracțiile evenimentului se vor număra jocurile retro, sesiuni de dans, parade, concursuri cu personaje din povești, ateliere creative, karaoke și activități în natură. Delia, Nicole Cherry și Smiley vor întregi programul artistic.

Programul festivalului cu intrare liberă din Parcul Tei (30 mai – 1 iunie 2025)

30 mai – Ziua jocurilor copilăriei și a dansului retro

De la ora 16:00, Parcul Tei se transformă într-un spațiu de joacă imens. Te mai ții bine la „Țară, țară, vrem ostași”? Dar la „Rațele și vânătorii”? Hai să le jucăm din nou! Pe lângă jocuri și ateliere creative, ne mișcăm la scena Disco Kids, unde muzica retro dă tonul. Ziua se va încheia cu muzică bună și un concert special pregătit de Nicole Cherry.

31 mai – Carnavalul Copiilor

Costume, confetti, fanfară, veselie – toți copiii devin personaje fantastice într-o paradă de neuitat. Programul zilei va include karaoke, dans, ateliere creative și un concert special pregătit de Smiley. Vino deghizat in eroul tău favorit vei primi si un premiu.

1 iunie – Aventură în lumea dinozaurilor și tabăra cercetașilor

Ziua Copilului devine ziua aventurii. Dinozaurul Rexy și prietena lui Lala vă așteaptă într-un spectacol de teatru interactiv în lumea preistorică. Cercetașii își instalează tabăra și îi invită pe copii să descopere natura prin jocuri de orientare, prim-ajutor, trasee și activități educative.

Seara, publicul se va putea distra din nou la scena Disco Kids. Programul festivalului se va încheia cu un concert Delia de Ziua Copilului.

Sursa: infomusic.ro

Potrivit noii biografii intitulate „Love, Freddie”, scrisă de jurnalista și biografa Lesley-Ann Jones, legendarul solist al trupei Queen ar fi avut o fiică născută în 1976. Această informație ar fi fost păstrată în secret, fiind cunoscută doar de cercul restrâns al artistului.

La peste trei decenii de la moartea sa, Freddie Mercury continuă să fascineze și să trezească interesul publicului nu doar prin muzica sa, ci și prin întâmplări personale. În aceste zile, o revelație neașteptată aduce o nouă lumină asupra regretatului artist. Potrivit biografiei „Love, Freddie”, scrisă de jurnalista britanică Lesley-Ann Jones, legendarul solist al trupei Queen ar fi avut o fiică secretă. Femeia, acum în vârstă de 48 de ani, este cunoscută doar sub inițiala „B”, și susține că este rodul unei relații discrete din anii ’70.

„B” s-ar fi născut în 1976, în urma relației lui Mercury cu soția unui prieten apropiat. A crescut în umbra discreției impuse de context, dar susține că a avut o legătură personală cu Freddie până în momentul morții sale, în 1991. Mai mult, ea deține 17 volume de jurnale intime scrise de Mercury, în care artistul și-ar fi exprimat grijile, pasiunile și iubirea pentru fiica sa. În sprijinul afirmațiilor, „B” a efectuat inclusiv un test ADN, iar membrii apropiați ai trupei Queen și Mary Austin (buna prietenă a lui Freddie, „soția” lui), ar fi știut de existența acestei legături.

Astăzi, „B” este medic și locuiește în Europa, alegând să rămână departe de celebritate și să își păstreze anonimatul. Biografia „Love, Freddie” va fi lansată în acest an, o dată estimativă ar fi undeva prin septembrie. Autoarea Lesley-Ann Jones a mai scris în trecut cărți despre Freddie Mercury, cum ar fi „Freddie Mercury: The Definitive Biography” (1997), „Bohemian Rhapsody: The Definitive Biography of Freddie Mercury” (2018) sau „Love of My Life: The Life and Loves of Freddie Mercury” (2021).

Freddie Mercury a fost mai mult decât solistul carismatic al trupei Queen, a fost un geniu creativ, un simbol al libertății artistice și un performer inegalabil. Născut în Zanzibar în 1946 sub numele Farrokh Bulsara, s-a mutat în Marea Britanie în adolescență și a fondat Queen în 1970, alături de Brian May, Roger Taylor și John Deacon. Cu piese emblematice precum „Bohemian Rhapsody”, „Somebody to Love” sau „We Are the Champions”, Queen a cucerit lumea și a redefinit rock-ul cu un amestec spectaculos de operă, glam și teatralitate.

Mercury a fost cunoscut pentru vocea sa extraordinară, cu un registru vocal de aproape patru octave, dar și pentru prezența scenică electrizantă. Deși și-a păstrat viața personală departe de public, a devenit un simbol al curajului și asumării, în special după ce a dezvăluit public că suferă de SIDA, cu o zi înainte de moartea sa.

Astăzi, moștenirea lui artistică continuă să inspire generații întregi, iar fiecare nouă poveste legată de el – așa cum este și această ipoteză a existenței unei fiice secrete – nu face decât să reamintească lumii cât de complex și uman a fost acest muzician legendar.

Sursa: infomusic.ro

Când astronomii au folosit telescopul spațial James Webb pentru a pătrunde adânc în universul timpuriu, au făcut o descoperire întâmplătoare: o galaxie care pare a fi fratele geamăn străvechi al Căii Lactee și care își flutură brațele spiralate spre noi.

În noile imagini care surprind lumina emisă la doar 1 miliard de ani după Big Bang, când universul avea aproximativ o pătrime din vârsta sa actuală, galaxia nou descoperită pare complet formată, cu o protuberanță centrală de stele vechi, un disc vibrant de stele nou-născute și două brațe spiralate distincte.

Având în vedere caracteristicile sale și dimensiunea impresionantă, cercetătorii au numit această galaxie cea mai îndepărtată „geamănă” a Căii Lactee observată vreodată, scrie BBC.

Galaxia a fost numită Zhúlóng, după un dragon solar mitic chinezesc ai cărui ochi controlau ciclul zilei și al nopții, se arată într-un raport publicat de jurnalul Astronomy & Astrophysics.

„Ceea ce face ca Zhúlóng să iasă în evidență este cât de mult seamănă cu Calea Lactee – atât în ceea ce privește forma, cât și dimensiunea și masa stelară”, a declarat Mengyuan Xiao, autorul principal al studiului, cercetător postdoctoral la Universitatea din Geneva.

Sursa: spotmedia.ro

În 2026, Metallica va aduce în România turneul „M72” și va susține un concert la Arena Națională din București. Trupa americană promite un show exploziv, așa cum și-a obișnuit deja fanii.

Pe 13 mai 2026, Arena Națională va fi zguduită de cele mai tari piese din discografia Metallica. Trupa va susține un nou concert în țara noastră, parte din turneul mondial „M72”. Călătoria muzicală va continua pentru al patrulea an consecutiv, cu 16 concerte în Europa continentală și Marea Britanie, în lunile mai, iunie și iulie 2026.

Concertul de la București va beneficia de o producție spectaculoasă, cu o scenă circulară amplasată în centrul terenului de pe Arena Națională. Trupele care vor cânta în deschidere sunt Gojira și Knocked Loose.

Cum poți obține bilete la concertul Metallica de la Arena Națională?

Biletele vor fi puse în vânzare vineri, 30 mai, la ora 10:00, iar presale-ul pentru membrii fan clubului Metallica începe pe 27 mai, la ora 11:00.

Pentru acest eveniment vor fi disponibile bilete cu acces general în zona de gazon (categorie unică), bilete cu loc pe scaun în cele trei inele ale stadionului, precum și pachete speciale Enhanced Experiences, care oferă beneficii exclusive.

Acces exclusiv la concertul Metallice de la Arena Națională:

• Posesorii de carduri BCR Mastercard vor avea la dispoziție un presale cu acces exclusiv din aplicația George, începând cu 27 mai 2025, ora 12:00.
• Clienții Emagic pot accesa bilete în presale-ul din 29 mai, ora 10:00, în baza codului unic pe care îl vor primi pe email.

Stai cu ochii pe agenda InfoMusic pentru a fi la curent cu toate detaliile despre concertul Metallica de la Arena Națională.

Așa cum ne-a obișnuit, Metallica va dona o parte dintre veniturile obținute din fiecare bilet vândut organizațiilor caritabile locale prin intermediul fundației trupei, All Within My Hands. Înființată în 2017 pentru a sprijini comunitățile care au fost alături de Metallica de-a lungul anilor, fundația a strâns până în prezent peste 20 de milioane de dolari. Dintre aceștia, 11,4 milioane au fost direcționați către programe de educație profesională și tehnică, inclusiv inițiativa inovatoare Metallica Scholars, ajunsă la a șaptea ediție, peste 7,4 milioane au fost alocate combaterii insecurității alimentare, iar peste 4,7 milioane au susținut eforturi de intervenție în caz de dezastre.

Povestea turneului mondial „M72”

Călătoria muzicală începută de Metallica în 2023 continuă să scrie istorie în industria muzicală și de divertisment, iar acum România este parte din ea. Turneul „M72” a fost trăit live de aproximativ patru milioane de fani și a fost apreciat de presa internațională de specialitate, considerându-l „o experiență care dă un nou sens vieții” (Billboard) sau „cea mai puternică și intensă variantă Metallica din ultimii ani” (Los Angeles Times).

Metallica este una dintre cele mai influente și longevive trupe de heavy metal, fondată în 1981 în Los Angeles de bateristul Lars Ulrich și chitaristul/vocalistul James Hetfield. Deși înființată pe Coasta de Vest, Metallica și-a consolidat identitatea în Bay Area-ul din San Francisco, unde a devenit parte a scenei thrash metal emergente alături de trupe ca Slayer, Megadeth și Anthrax – împreună fiind cunoscute drept Big Four ale thrash-ului.

Albumul de debut, „Kill ‘Em All” (1983), a fost un manifest brutal care a redefinit metal-ul anilor ’80. Au urmat „Ride the Lightning” (1984) și „Master of Puppets” (1986), acesta din urmă fiind considerat de critici drept unul dintre cele mai bune albume metal din toate timpurile.

În 1991, trupa a scos la lumină „Metallica” (cunoscut și ca „The Black Album”). Cu piese ca „Enter Sandman”, „The Unforgiven” și „Nothing Else Matters”, albumul a devenit un fenomen global, vânzând peste 30 de milioane de exemplare.

Cel mai recent disc lansat de trupa americană este „72 Seasons”, un proiect matur și introspectiv despre formarea identității și forța traumelor din copilărie, cu un sound care îmbină agresivitatea timpurie cu rafinamentul actual.

Sursa: infomusic.ro

Pe măsură ce temperaturile globale cresc din cauza schimbărilor climatice provocate de om, anumite insecte se aventurează tor mai mult către nord, provocând îngrijorare din cauza unor boli care până în acest moment nu se manifestau în spațiul geografic respectiv.

Un nou studiu publicat joi avertizează că țânțarii-tigru se răspândesc tot mai mult în Europa din cauza schimbărilor climatice, crescând riscul ca boli tropicale precum dengue și chikungunya să devină endemice pe continent, scrie Politico.

Din cauza încălzirii planetei, aproape jumătate din populația globului riscă în prezent să contracteze dengue și chikungunya, care altădată erau limitate la tropice. Ambele virusuri, transmise de țânțari, pot fi uneori fatale.

Simptomele includ febră mare, dureri de cap, dureri corporale, greață și erupții cutanate. Studiul, publicat în The Lancet Planetary Health, a examinat modul în care clima și alți factori au influențat răspândirea dengue și chikungunya în Europa în ultimii 35 de ani. Acesta a constatat că focarele au devenit mai frecvente și mai grave începând cu 2010, în conformitate cu creșterea temperaturilor. „Constatările noastre evidențiază faptul că UE trece de la focare sporadice de boli transmise de Aedes la o stare endemică”, se arată în studiu.

În 2024, cel mai cald an înregistrat vreodată, au fost raportate în total 304 cazuri de dengue în UE – „un vârf istoric în comparație cu totalul combinat de 275 de cazuri în cei 15 ani anteriori”. Țări precum Italia, Croația, Franța și Spania s-au confruntat cu epidemii, a precizat studiul, adăugând: „Tendința sugerează o evoluție de la cazuri sporadice către endemie în aceste țări”.

În luna iunie a anului trecut, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a constatat că în 2023 vor exista 130 de cazuri de dengue dobândite la nivel local în UE/SEE, comparativ cu doar 71 în perioada de 10 ani dintre 2010 și 2021. Potrivit studiului, în cele mai pesimiste scenarii climatice, răspândirea dengue și chikungunya ar putea crește de cinci ori față de rata actuală până în 2060.

Sursa: unica.md

Cea mai puternică furtună geomagnetică din mai 2024, după care au fost observate luminoase aurore boreale pe Pământ, a primit un nume. Este pentru prima dată din 1859 când o furtună magnetică primește un nume propriu.

Această furtună a atins nivelul Kp9, cel mai înalt pe scara vremii spațiale. Evenimentul a fost numit în onoarea doctorului Jennifer L. Gannon, o cercetătoare în domeniul vremii spațiale, care a decedat brusc pe 2 mai 2024, la vârsta de 45 de ani. Lucrările cercetătoarei în domeniul curenților geomagnetic-induși și dinamica electronilor din centura de radiații au fost foarte apreciate de comunitatea științifică. Ea a fost redactor al revistei Space Weather, transmite moya-planeta.ru cu referire la space.com.

Furtunile geomagnetice, asemănătoare celei numite după doctorul Gannon, sunt consecința ejecțiilor solare care trimit particule încărcate către Pământ și provoacă aurore orbitoare. În condițiile apropiatei maxime solare, frecvența unor astfel de furtuni crește.

Impactul Furtunii Gannon a depășit sfera științifică, influențând cultura și politica. La Casa Albă a avut loc chiar o conferință de presă pe tema vremii spațiale. Aurorele polare cauzate de furtună au fost vizibile în multe regiuni ale planetei, chiar aproape de ecuator, de exemplu, în India.

Anterior, o furtună geomagnetică a fost numită o singură dată, în 1859, când a avut loc Evenimentul Carrington. Pe 1-2 septembrie a început cea mai mare furtună înregistrată vreodată, care a provocat avarii ale sistemelor telegrafice în toată Europa și America de Nord. Aurorele boreale au fost observate în întreaga lume, chiar și deasupra Caraibelor.

Sursa: point.md

După Freddie Mercury, Whitney Houston şi Bob Dylan, publicul larg va putea descoperi cariera reginei muzicii pop pe ecran. Dar, spre deosebire de celelalte vedete, viaţa Madonnei va fi adaptată într-un serial, potrivit publicaţiei americane Deadline.

Pentru acest nou proiect, Madonna a făcut echipă cu cineastul Shawn Levy („Night at the Museum”, „Deadpool” şi „Wolverine”). Nu se ştie încă ce parte din lunga sa carieră va fi acoperită în mini-serie. Un lucru este sigur: proiectul nu va avea nimic de-a face cu filmul biografic planificat iniţial despre cântăreaţă.

În 2020, Madonna a anunţat că intenţionează să îşi adapteze viaţa pe marele ecran. Coprodus de Universal Studios, proiectul a eşuat din cauza mai multor diferenţe de opinie. „Sunt singura care îmi poate spune povestea”, a scris furioasă cântăreaţa pe Instagram. Vedeta americană s-a implicat atunci scriindu-şi propriul scenariu împreună cu scenaristul Diablo Cody („Juno”, „Tully”). Însă fără niciun succes. Proiectul a fost pus în aşteptare în 2023, când diva a pornit în „Celebration Tour”.

Interpreta melodiei „La Isla Bonita” şi-a întrebat fanii pe Instagram dacă viaţa ei ar fi mai bine exploatată într-un serial. Potrivit zvonurilor, actriţa Julia Garner („Fantastic Four”, „Modern Love”), care trebuia iniţial să o interpreteze pe Madonna în filmul biografic, îşi va păstra rolul. Încă nu a fost anunţată nicio dată de difuzare.

Chiar și câteva nopți cu somn insuficient favorizează mecanisme moleculare asociate cu un risc crescut de probleme cardiace, au descoperit oamenii de știință.

Într-un studiu recent realizat la Universitatea Uppsala (Suedia), oamenii de știință au analizat modul în care privarea de somn afectează biomarkerii (în acest caz, proteine) asociați bolilor cardiovasculare. „Din păcate, aproape jumătate dintre suedezi se confruntă în mod regulat cu tulburări de somn, în special cei care lucrează în ture. De aceea am vrut să identificăm mecanismele prin care lipsa somnului poate crește riscul bolilor cardiovasculare. Scopul final a fost să găsim soluții pentru a aborda aceste probleme”, a declarat Jonathan Cedernaes, de la universitatea menționată, coordonatorul studiului.

Privarea cronică de somn este tot mai frecventă și a fost asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral și fibrilație atrială.

Sănătatea inimii este influențată de mai mulți factori de stil de viață, inclusiv somnul, alimentația și activitatea fizică. Pentru a izola efectele somnului, cercetătorii au controlat în laborator dieta și activitatea fizică în rândul a 16 bărbați tineri, sănătoși, cu greutate normală și obiceiuri de somn regulate. Participanții au petrecut timp într-un laborator de somn, unde mesele și nivelul de activitate au fost strict controlate în două sesiuni: în una au dormit normal timp de trei nopți, iar în cealaltă doar aproximativ patru ore pe noapte, scrie EurekAlert.

Așadar, efectele pozitive ale exercițiului fizic au fost evidențiate chiar și în condiții de somn insuficient. În cercetări anterioare, autorii au arătat că exercițiile în condiții de privare de somn pot crește ușor solicitarea celulelor musculare ale inimii.

„Cu acest studiu, înțelegem mai bine rolul pe care îl joacă somnul în sănătatea cardiovasculară. Este important de menționat că exercițiile fizice pot compensa parțial efectele negative ale somnului deficitar. Totuși, acestea nu pot înlocui funcțiile esențiale ale somnului”, a mai spus autorul studiului.

Sursa: spotmedia.ro