News

Holograf ajunge din nou live la inimile fanilor din țară cu un turneu special. „Sigur” se desfășoară în perioada 14 februarie – 12 martie. Te invităm să consulți programul complet și să afli cât costă biletele.

În cadrul turneului „Sigur”, Holograf va aduce pe scenele din România o combinație perfectă de hituri clasice precum „Ți-am dat un inel”, „Dincolo de nori”, dar și melodii noi, totul într-o atmosferă plină de emoție, energie și pasiune.

După 40 de ani de succes continuu, Holograf este una dintre cele mai longevive și mai valoroase trupe românești. Formația a reușit să țină mereu pasul cu schimbarea, dar în același timp să își păstreze intact ADN-ul muzical ce o definește. Holograf mizează pe conținut de valoare și surse de inspirație autentice, care au câștigat inimile fanilor de-a lungul timpului.

Program turneu Holograf – Sigur

• 14 februarie – Brașov, Sala Sporturilor
• 15 februarie – Ploiești, Casa de Cultură a Sindicatelor
• 24 februarie – Galați, Sala Sporturilor
• 26 februarie – Constanța, Centrul „Jean Constantin”
• 5 martie – Cluj-Napoca, Casa de Cultură a Studenților
• 6 martie – Sibiu, Centrul Cultural „Ion Besoiu”
• 12 martie – București, Sala Palatului

Prețuri bilete turneu Holograf – Sigur

• Bilete de acces la concertele Holograf din turneul „Sigur” se găsesc online, la prețuri cuprinse între 95 lei (+comision) și 300 lei (+comision), în funcție de oraș și categorie. Pentru mai multe detalii despre bilete și modalitatea de achiziționare, dă click pe evenimentul dorit din lista de mai sus.

Info acces turneu Holograf – Sigur

*Toți participanții la spectacol cu vârsta peste 7 ani trebuie să dețină un bilet de acces. Copiii cu vârsta sub 7 ani care beneficiază de gratuitate nu trebuie să ocupe un loc (scaun) în sală.

**După începerea spectacolului, locurile afișate pe bilet nu mai pot fi garantate. Sunteți rugați să veniți din timp la spectacol pentru a nu îi deranja pe ceilalți spectatori.

Sursa: infomusic.ro

Un nou studiu a constatat că persoanele care beau cafea dimineața au un risc mai mic de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decât cei care beau cafea în restul zilei.

Este primul studiu major care s-a aplecat asupra beneficiilor pentru sănătate ale cafelei în diferite momente ale zilei. Studiul a fost publicat miercuri în European Heart Journal şi este citat de The Guardian.

Analiza consumului de cafea la peste 40.000 de adulți a constatat că cine o bea dimineață era cu 16% mai puțin probabil să moară din orice cauză și cu 31% mai puțin probabil să moară din cauza bolilor cardiovasculare, într-o perioadă de urmărire de 10 ani. Dar beneficiile pentru sănătatea inimii au părut să dispară la persoanele care au băut cafea pe tot parcursul zilei, au descoperit cercetătorii.

Datele medicale compilate în acest studiu nu arată nicio reducere semnificativă a mortalității pentru cei care beau cafea toată ziua în comparație cu cei care au evitat cafeaua. „Nu este important doar dacă bei cafea sau cât de mult bei, ci momentul din zi în care bei cafea este important”, a spus profesorul Lu Qi, expert în nutriție și epidemiologie la Universitatea Tulane din New Orleans.

Studiul sugerează că o doză de cafea de dimineață este mai bună pentru inimă decât una de seară, dar nu explică de ce. „Acest studiu nu ne spune de ce consumul de cafea dimineața reduce riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare. O posibilă explicație este că consumul de cafea după-amiaza sau seara poate perturba ritmurile circadiene (ciclul de 24 de ore al modificărilor fizice, mentale și comportamentale ale corpului nostru) și nivelurile de hormoni precum melatonina”, adaugă dr. Lu Qi. Acest lucru, la rândul său, afectează somnul, inflamația și tensiunea arterială, toate acestea putând dăuna sănătății inimii

Studiul s-a bazat pe obiceiurile alimentare ale a 40.725 de adulți – inclusiv cantitatea de cafea pe care au consumat-o și când au consumat-o – care au participat la această cercetare națională de examinare a sănătății și nutriției din SUA, între 1999 și 2018.

Profesorul Thomas Lüscher, cardiolog la spitalele Royal Brompton și Harefield din Londra, observă că cei care beau cafea pe tot parcursul zilei dorm prost, iar cafeaua pare să suprime melatonina, un hormon care este important pentru inducerea somnului în creier.

Efectele sunt determinate în mare măsură de cofeină, dar cafeaua conține sute de alți compuși bioactivi care ne afectează fiziologia. Cercetătorii spun că unele substanțe din sânge care provoacă inflamația ating vârful dimineața și ar putea fi contracarate de compuși antiinflamatori dintr-o cafea de dimineață. „Această explicație se aplică atât cafelei cu cofeină, cât și celor decofeinizate”, scriu ei.

Cea mai recentă lucrare se bazează pe un studiu din 2022 din UK Biobank, care a constatat că oamenii care beau până la trei căni de cafea pe zi au o inimă mai sănătoasă decât cei care nu beau deloc. Nu se recomandă să bei mai mult de patru ceşti pe zi, deoarece cantitățile mari pot crește tensiunea arterială.

Sursa: spotmedia.ro

Capacitatea de a șterge amintirile neplăcute și traumatizante poate ajuta la tratarea multor probleme diferite de sănătate mintală.

Oamenii de știință au găsit o nouă abordare a acestei sarcini: să slăbească amintirile negative prin reactivarea celor pozitive, relatează incrussia.ru.

În cadrul unui experiment care a durat câteva zile, o echipă internațională de cercetători a cerut unui număr de 37 de participanți să asocieze cuvinte aleatorii cu imagini negative, înainte de a încerca să reprogrameze jumătate din aceste asocieri și să „intervină” în amintirile negative. „Am constatat că această procedură a atenuat amintirile care au declanșat sentimente neplăcute și a sporit apariția involuntară a amintirilor pozitive”, au scris cercetătorii.

Pentru studiu, echipa a folosit baze de date cunoscute de imagini clasificate ca fiind negative sau pozitive, cum ar fi traume umane sau animale periculoase în comparație cu peisaje calme și copii zâmbitori.

În prima noapte, au fost folosite exerciții de antrenament al memoriei pentru a determina voluntarii să asocieze imaginile negative cu cuvinte fără sens inventate pentru studiu. A doua zi, după culcare, pentru a consolida aceste amintiri, cercetătorii au încercat să asocieze jumătate din cuvinte cu imagini pozitive în mintea participanților.

În a doua noapte, înregistrările cuvintelor fără sens inventate anterior au fost redate în timpul fazei de somn fără mișcare rapidă a ochilor (NREM), cunoscută ca fiind importantă pentru stocarea memoriei. Activitatea cerebrală a fost monitorizată cu ajutorul electroencefalografiei. S-a observat că activitatea undelor theta din creier, care este asociată cu procesarea memoriei emoționale, a crescut dramatic ca răspuns la indicii de memorie și a crescut semnificativ cu indicii pozitive.

Cu ajutorul unor chestionare aplicate a doua zi și câteva zile mai târziu, cercetătorii au constatat că voluntarii erau mai puțin capabili să își amintească amintirile negative care erau amestecate cu cele pozitive. Amintirile pozitive aveau mai multe șanse să le apară în minte decât amintirile negative pentru acele cuvinte și erau văzute cu o prejudecată emoțională mai pozitivă. „O intervenție non-invazivă de somn poate modifica astfel amintirile aversive și răspunsurile afective”, au scris cercetătorii. „În general, rezultatele noastre pot oferi noi perspective relevante pentru tratamentul amintirilor patologice sau legate de traume”.

Acest studiu este încă în stadiu incipient și este important de reținut că acesta a fost un experiment de laborator strict controlat. Potrivit cercetătorilor, acest lucru este bun în ceea ce privește încrederea în acuratețea rezultatelor, dar nu reflectă cu adevărat gândirea reală și formarea de amintiri pozitive sau negative. De exemplu, echipa susține că vizionarea unor imagini aversive în cadrul unui experiment de laborator nu va avea același impact la scară largă asupra formării memoriei ca experiența unui eveniment traumatizant. Evenimentul real poate fi mai greu de rescris.

Este cunoscut faptul că creierul stochează amintiri prin reluarea lor pentru scurt timp în timpul somnului și multe studii au analizat deja modul în care acest proces poate fi controlat pentru a îmbunătăți amintirile bune sau a le șterge pe cele rele.

În ceea ce privește tipurile de memorie, regiunile creierului și fazele de somn, cu atât de multe variabile în joc, va fi nevoie de ceva timp pentru a afla exact cum poate avea loc editarea memoriei și cât de îndelungate pot fi efectele. Cu toate acestea, acest proces de rescriere a amintirilor negative cu unele pozitive pare să fie destul de promițător.  „Rezultatele noastre deschid o gamă largă de posibilități de atenuare a amintirilor neplăcute sau traumatice”, concluzionează cercetătorii.

Sursa: point.md

Când vine sezonul rece, părinții se confruntă frecvent cu dilema: este vorba de o simplă răceală sau de gripă? Deși simptomele pot fi similare, diferențele sunt esențiale pentru a putea lua deciziile corecte în ceea ce privește îngrijirea copilului. În acest articol, vom analiza diferențele cheie între răceală și gripă, simptomele lor și când ar trebui să consulți un medic.

Ce este răceala?
Răceala este o infecție virală ușoară, cauzată de obicei de rinovirusuri. Aceasta afectează tractul respirator superior și se manifestă prin simptome relativ ușoare.
Simptome comune ale răcelii:

• Nas îmbătăt sau care curge.
• Durere ușoară în gât.
• Strănuturi frecvente.
• Tuse ușoară.
• Febră mică (sau lipsa febrei).
• Oboseală ușoară.

De regulă, răceala trece de la sine în 7-10 zile, cu odihnă și hidratare adecvată.

Ce este gripa?
Gripa este o infecție virală cauzată de virusurile gripale (tipurile A, B sau C) și poate afecta tractul respirator superior și inferior. Spre deosebire de răceală, gripa este mai severă și poate duce la complicații grave, mai ales la copii mici sau la persoanele cu un sistem imunitar slăbit.
Simptome comune ale gripei:

• Debut brusc al febrei ridicate (38°C sau mai mult).
• Frisoane.
• Dureri musculare și articulare.
• Oboseală extremă.
• Durere severă în gât.
• Tuse persistentă.
• Dureri de cap.
• Ocazional, greață sau vărsături (mai frecvent la copii).
• Gripa poate dura până la 2 săptămâni, iar complicațiile includ pneumonie, otite sau bronșite.

Cum faci diferența între răceală și gripă?

Când să consulți medicul?
Pentru răceală – Dacă simptomele durează mai mult de 10 zile sau dacă apare o febră persistentă sau semne de infecție bacteriană (ex. otită sau sinuzită).
Pentru gripă – Dacă copilul are dificultăți de respirație sau pielea devine palidă sau dacă febra persistă mai mult de 3 zile sau reapare după ce a scăzut.

Apariția semnelor de deshidratare (ex. scutec uscat timp de 6 ore sau mai mult).

Sfaturi pentru prevenție

• Spălarea mâinilor: O rutină simplă, dar extrem de eficientă pentru a preveni răceala și gripa.
• Vaccinarea: Vaccinul antigripal anual este cea mai bună metodă de a proteja copilul de gripă.
• Hidratare și alimentație: Menține copilul bine hidratat și oferă-i o dietă bogată în vitamine.
• Evitarea contactului: Încurajează evitarea contactului cu persoane bolnave.

Diferența între răceală și gripă poate părea subtilă la început, dar recunoașterea simptomelor cheie te va ajuta să acționezi rapid și corect pentru sănătatea copilului tău. Dacă ai îndoieli, consultă întotdeauna un medic pentru un diagnostic sigur.

Sursa: odoras.md