Capacitatea de a șterge amintirile neplăcute și traumatizante poate ajuta la tratarea multor probleme diferite de sănătate mintală.

Oamenii de știință au găsit o nouă abordare a acestei sarcini: să slăbească amintirile negative prin reactivarea celor pozitive, relatează incrussia.ru.

În cadrul unui experiment care a durat câteva zile, o echipă internațională de cercetători a cerut unui număr de 37 de participanți să asocieze cuvinte aleatorii cu imagini negative, înainte de a încerca să reprogrameze jumătate din aceste asocieri și să „intervină” în amintirile negative. „Am constatat că această procedură a atenuat amintirile care au declanșat sentimente neplăcute și a sporit apariția involuntară a amintirilor pozitive”, au scris cercetătorii.

Pentru studiu, echipa a folosit baze de date cunoscute de imagini clasificate ca fiind negative sau pozitive, cum ar fi traume umane sau animale periculoase în comparație cu peisaje calme și copii zâmbitori.

În prima noapte, au fost folosite exerciții de antrenament al memoriei pentru a determina voluntarii să asocieze imaginile negative cu cuvinte fără sens inventate pentru studiu. A doua zi, după culcare, pentru a consolida aceste amintiri, cercetătorii au încercat să asocieze jumătate din cuvinte cu imagini pozitive în mintea participanților.

În a doua noapte, înregistrările cuvintelor fără sens inventate anterior au fost redate în timpul fazei de somn fără mișcare rapidă a ochilor (NREM), cunoscută ca fiind importantă pentru stocarea memoriei. Activitatea cerebrală a fost monitorizată cu ajutorul electroencefalografiei. S-a observat că activitatea undelor theta din creier, care este asociată cu procesarea memoriei emoționale, a crescut dramatic ca răspuns la indicii de memorie și a crescut semnificativ cu indicii pozitive.

Cu ajutorul unor chestionare aplicate a doua zi și câteva zile mai târziu, cercetătorii au constatat că voluntarii erau mai puțin capabili să își amintească amintirile negative care erau amestecate cu cele pozitive. Amintirile pozitive aveau mai multe șanse să le apară în minte decât amintirile negative pentru acele cuvinte și erau văzute cu o prejudecată emoțională mai pozitivă. „O intervenție non-invazivă de somn poate modifica astfel amintirile aversive și răspunsurile afective”, au scris cercetătorii. „În general, rezultatele noastre pot oferi noi perspective relevante pentru tratamentul amintirilor patologice sau legate de traume”.

Acest studiu este încă în stadiu incipient și este important de reținut că acesta a fost un experiment de laborator strict controlat. Potrivit cercetătorilor, acest lucru este bun în ceea ce privește încrederea în acuratețea rezultatelor, dar nu reflectă cu adevărat gândirea reală și formarea de amintiri pozitive sau negative. De exemplu, echipa susține că vizionarea unor imagini aversive în cadrul unui experiment de laborator nu va avea același impact la scară largă asupra formării memoriei ca experiența unui eveniment traumatizant. Evenimentul real poate fi mai greu de rescris.

Este cunoscut faptul că creierul stochează amintiri prin reluarea lor pentru scurt timp în timpul somnului și multe studii au analizat deja modul în care acest proces poate fi controlat pentru a îmbunătăți amintirile bune sau a le șterge pe cele rele.

În ceea ce privește tipurile de memorie, regiunile creierului și fazele de somn, cu atât de multe variabile în joc, va fi nevoie de ceva timp pentru a afla exact cum poate avea loc editarea memoriei și cât de îndelungate pot fi efectele. Cu toate acestea, acest proces de rescriere a amintirilor negative cu unele pozitive pare să fie destul de promițător.  „Rezultatele noastre deschid o gamă largă de posibilități de atenuare a amintirilor neplăcute sau traumatice”, concluzionează cercetătorii.

Sursa: point.md